Non talentul la putere ^^"

Sow, daca ati mai fost pe alte forumuri stiti acest fic daca nu sper sa nu muriti citindu-l so primul capitol

Drama ingerului ~
Inger pus in lumina intunericului , inger al durerii, inger cu aripi negre din rai,
inger cu aripi albe din iad! Clepsidra timpulu e aici, piveste-o! Priveste cum
firele timpului se scurg ! Frumos, nu?! Priveste cum curg prin ea milioanele de
grauncioare aurii de nisip, nisip amestecat cu sangele tau pur si impur totodata!
Priveste cum curg impreuna si se apropie de sfarsit! Atunci consecintele pacatelor
Tale se vor arata !

Vezi? Uita-te atent la ce-ai facut ! Aminteste-ti ce ai facut ! Marturiseste inainte sa fie prea tarziu, nu muri cu inima incarcata! Incarcata si incercata de durere , amaraciune si osteneala regretelor!
Haide, descarca-te, caci timpul din clepsidra se scurge iar tu nu mai ai prea mult de trait !


Nisipul s-a scurs, ce pacat... Nu o sa mai zici nimic de acum, pacatosule, clepsidra dispare.
Vezi? Uita-te cum va disparea si te va lua cu ea in neant, uita-te la ce ai facut !
Te intrebi cine sunt eu? De ce te condamn ? De ce te judec ? Crezi ca nu am motiv?
Iti raspund, ca sa dispari impacat.
Eu sunt judecatorul tau! Judecatorul tau si al meu in aceasi masura !



Ingeras, tu ai cazut din timp in timp , cand din rai cand din iad si iaca, timpul aproape s-a scurs, si tu te stingi din viata! Faclia din lumanarea ta s-a stins prea devreme, asa crezi?
Eu nu .., Ia-ti adio, e timpul sa pleci !
Adio, inger al provanduintei, al durerii , al pacatului, al iubirii si al puritatii vesnice!
Timpul tau s-a scurs, distractie placuta in neant, aceasta e judecata mea finala.

Adio, inger omorat de el insusi !


Clepsidra ta inca e aici, dar e transparenta. Uita-te la aripile tale, caci penele lor incep sa se inegreasca, una dupa alta. Fulgii de nea sunt innamoliti acum de noroiul pacatelor savarsite de oameni, culoarea cea alba dispare o data cu tine, sangele varsat de oameni se revarsa...
Se revarsa asupra puritati tale si asupra ta, facandu-te o fiara, o fiara care vrea sange, te –au transformat din inger pur in demon intunecat, te-au facut sa –ti doresti moartea, dar
nu doar a ta, ci si a lor !
Spuneai ca n-ai sa simti ura, dar… observi? Observi, cum ea pune incet stapanire pe tine?
Nu ma contrazice, nu ai vrea sa vezi cum cei care te distrug, iti scurg puterea si forta vietii, pic, cu pic din tine, dispar? Fii sincer,judecata ti-e aproape, descarca-te, inger al durerii!
Soarele coboara peste capul tau si peste a ta viata .
Ce pacat ! Oh ce pacat, ce ironie! Mare pacat ca nu nu vei mai simti iubirea pe care ai dat-o, ce ironie nu?
Sa dai iubire, ca sa simti in cele din urma ura, sa schimbi formele una dupa alta.
Aproape toate penele s-au inegrit iar tu mori din ce in ce mai repede.
Vai, dar ce-mi vad ochii, pari atat de vesel, relaxat, parca nimic nu s-ar intampla. Ce e cu tine ?
-Nu ! Opreste-te, ce-mi faci? Imi spui lucruri care ma fac sa cred ca e adevarat ! Dar nu e!
Tu esti singura care vede asa,am dat iubire si inca o dau, ura nu are ce cauta in a mea
inima, am fost o data poftitor de moarte si sange, dar am vazut iubire si bunatate! Nu
ma doare ca mor, ci ca judecatorul si acuzatorul meu gandeste astfel! Nu ma acuza
de neadevaruri, nu imi spune cuvinte ce ma fac sa cred ca e... adevarat .
Draga mea, o draga mea judecatoare a dreptatii uita-te la mine, ma crezi in stare sa urasc?
Fii sincera! Ai vorbit si iarta-mi indrazneala de a-ti raspunde, dar acuzi un nevinovat
de fapte injuste si fara de indoiala neadevarate.
Ochii mi-i plec, sa acopar rusinea din ei si lacrimile, ultimile lacrimi.
Adevar graiesc si tu o stii prea bine !

-Tacere ! Reacunosti ceea ce simti si adevarul, atunci si eu recunosc ca incearcarea
mea de a te face sa pierzi testul sufletului a esuat .
Oh inger, inger dragalas ce pastrezi in a ta inima iubire si durere pentru oameni, mila si
iubire, si nu orce fel, ci una neconditionata !
Uita-te si fii bucuros, a doua sansa ti se da ! Clepsidra se intoarce-n timp, dar tu...
Ei bine, tu ramai acelasi, si o vei lua de la inceput. Uite, aripile isi recapta albul,
neaua penelor tale revine! Uite ia clepsidra si traieste, dar ia aminte la ce-ti zic!
Ai grija, o alta sansa nu se stie daca mai ai !

-Nu-ti face griji, voi avea! Acum imi iau ramas bun si am plecat !
-Zbori, zbori inger al fericirii si iubirii, dar nesabuinta ta … of, of, oare... oare unde te va
aduce ? Pana unde vei merge? Oh ma tem, ma tem ca nu am dreptate, ma tem, sa nu cazi iar in durere ! …
Iata, deci, dragul meu,ale mele temeri s-au adeverit, iata deci, ai suferit! Penele tale...
Aripile tale nu mai au scapare, iata deci ca ultima pana s-a inegrit si clepsidra a disparut !
Adio, durerea sau fericirea te asteapta, Adio!
-Adio, judecatoare a mortii drepte fii fara grija, dar inainte sa plec iti adresez un ultim vers
Te iubesc, de asta m-am intors, sa-ti vad chipul angelic si puternic, sa iti vad a ta bunatate, sa mor impacat cu acest gand ca ti-am zis ce am pe suflet …
Adio, iubirea mea.

-Adio as fi simtit la fel daca as fi putut sa iubesc. Adio, iubitul meu.

Vejnica-n vecie sa ne fie a noastra dragoste! Sa ramanem ingeri ai iubirii noastre
-ADIO ! In cor au sunat pentru ultima data ale noastre voci !....
~Sfarsit ~
~ doua lacrimi dintr-o petala de crin, doua petale firave si rosiiatice de trandafir, si un isirs cazut asta este povestea unui inger ce moare din iubire ~

Intradevar am mai citit acest capitol dar din pacate nu si pe celelalte.E foarte bine, nu am mai vazut un astfel de gen de fic!

Ok..multumesc frumos Eclair acum o sa vezi si restul capitolelor aaaaaaaaa....sper acum uite continuarea ^^"

Intrarea timpului, adevarul nedezgropat (prima parte!)


- Calyope, marsava Calyope ! Ce ai distrus un regat, de dragul unui rege, si un rege de dragul unui regat! Ai distrus o regina petru ghiata, rege pentru foc. Ghiata pentru regina si foc pentru rege. Prinsa esti tu Calyope, intre doua lumi: intre foc si ghiata; intre apa si foc; intre aer si apa; intre aer si foc; pamant si ghiata; pamant si aer; pamant si foc; pamant si aer ; intre aer, apa, foc, pamant intre elemente deci! Dar nu-i dejuns: esti intre bine si rau; inger si demon. Prinsa esti tu Calyope, luptatoare neutra dintre lumi!
-Spunemi, Calyope! Spunemi ce esti? Nu esti inger, demon, element dar nici himera a creatiei, nu esti om! Deci spunemi tu ce esti!
- Ce sunt? Nu sunt himera creatiei, nici inger, demon sau elemet!
- Ce sunt?...
- Da ! Ce esti ? Nu stii acest raspuns? Privestete prin ochii tai, apoi prin ai mei!
- In ai mei ochii sunt un nimic, in ai tai sunt un inger, in corp de himera in corp de om, in ochii tai sunt o himera a energiilor !
- Da, esti o spadasina a taramurilor..esti...
- Calyope, Calyope ! Calyope!
-Ia...da...
- Calyope esti bine?
- Da ce s-a inatmplat?....
- Pai.. doua lucruri, vorbeai in somn si al doilea mai avem o ora pana soseste autobuzul, scolii!
-Nani? De ce nu mai trezit pana acum?
- Pai, am incercat dar tu continuai sa vorbesti in somn. Apropo iti amintesti ce visai?
-Nu ! Dar acum..
-Acum, ce?
- Ieeeesi o data din camera mea ca sa ma schimb!
-A da uitasem! Dar, sigur esti bine?
-Da! asta spunea ea, dar ceul albastru din ochii ei, spunea altceva, albastrul lor era acum tulbure, asemenea unei furtuni!
-Acum iesi o data!
- Bine, bine am iesit! Calyope privea in gol, isi simea corpul greu.. desi avea doar 51 kg, la varsta de 17 ani, corpul ei parea asemenea plumbului. Se tranti pe pat, si isi puse mana pe frunte observa ca era loarca de transpiratie! Se duse la dulap si isi scoase cateva haine de acolo. Se duse la oglinda si isi prinse parul intr-un coc, astfel nu avea s ail ude in dus, isi lua un prosop si se duse la baie. Stropi de apa, curgeau pe corpul ei firav, astfel ii sarutau pielea, si luau o data cu ei, semenele cojmarului ei. Fata isi zise " Al, doilea vis.. prima oara ingerul si judecatorul, acum eu si persoana care imi vorbea. Cine, sau ce ? Imi provoaca aceste vise" brusc fata isi aminti ceva, de cand avea cinci ani, o iamgine vaga a unei batranice in fata semineului, ce zambea strengareste, rautacios si placut inacelasi timp "
-Calyope, draga mea tu o sa ai ceva, in vitor ceva.." amintirea se intrerupse, nu isi putea aminti tot
" Cine? Cine era batrana?, De ce,? de ce nu imi pot aminti tot? De ce??, La naiba, e o problema mult prea complicata, pentru mintea mea sclerozata ! Nu inteleg, nu inteleg ce se intampla! De ce nu se leaga, lucrurile intre ele? Ce sunt aceste fragmente de imagini? Of.. degeaba, incerc! Orcat demult as rezolva, din aceste intrebari... cand cred ca am descoperit aproape ma lovesc de altele. In fine cred ca ar trebui sa iau totul ca pe un vis, desi intrebarile sunt multe, si e mult prea ciudat, se complica situatia..! " Liniste totala, fara ganduri, fara indici!
" - Calyope pornesti pe un drum, total necunoscut si diferit de cea ce stiai, un drum care depaseste orce idee, ce sparge barierelele imaginatiei, o aventura pe care daca ai povesti-o, oameni te-ar considera nebuna, te-ar condamna, si desconsidera! " Mincions, nebun" aceste cuvinte ies, din gura oamenilor ce nu inteleg si se tem, se tem ca adevarul sa sparga realitatea pe care si-au facut-o, realitatea in care traiesc chiar daca ea e doar o imitatie, o clona facuta de om, dupa cea reala ! Omul nu vede realitatea asa cum e, ci doar cum vrea el, desi greseste nu se vede, ci ii vede pe toti ceilalti, i-a postura victimei si inevitabilul se petrece in realitate vazuta de el: El nu are nici o vina, a fost atras aici, si cineva ia facut ceva! O desigur, e usor sa dam vina pe alti, dar cand va veni ziua cand ne vom asuma responsabilitatea, deplina pe cea ce facem? Cand? Oare pana cand, se va continua asa? Intrebarile nu apar in capul oamenilor, nu se vad, nu vad minciuna in acre traiesc, si nu se intreaba cand realitatea ii va izibi, si nu se vor mai putea ascunde dupa dulcele pretexte ce apar in viata, ca o albinele intr-un stup, cand cartile vor fii pe fata? Cand vina va fii pe el, si va trebui sa si-o asume? Mereu intrebari, apar in cea ce priveste omenirea, iar tu o sa le dai de capat intr-o zii fata draga! "
"-Ce-a fost asta? Incepe sa imi fie frica, nu mai vreau sa vad aceste imagini, nu mai vreau sa te aud in capul meu! Cine esti? Ce vrei de la mine? Si daca nu e nimeni? Daca inebunesc? La naiba, nu stiu ce se intampla, situatia asta imi da dureri de cap!"
- Calyope? Mai e o jumatate de ora, si sa stii mai au si alti nevoie la toaleta, nu esti singura adolescenta in casa asta!
- Vin acum, Marsha! prosopul, se mula perfect pe formele ei, era destul de sexy asa, mersul leganat asemenea unei lebede, iar clestisorul ce ii tinea parul, cazuze si ii lasa pletele, satene sa cada pe spate, ochii albastri straluceau ca niciodata, desi erau mai tulbure! Iesise din baie, bretonul insa ii acopera ochii.
Nu dupa mult timp, terminase sa se imbrace, si se duse la bucatarie. Deschise frigiderul si, se intinse sa ia cutia de lapte cand de o data....

_______________________________________

De fapt parca am citit-o si pe a doua....da.....imi amintesc ultima parte cu frigiderul si cum s-a trezit din vis.Oricum imi placeca ai combinat realitatea cu fictiunea si desigur ai respectat lungimea unui capitol pe forum.

Multumesc ^^" in ritmul asta ajung repede la ultimul capitol scris pana acum in calc adica 7, optul ma gandesc daca il scriu sau nu acum,oricum sa vad daca stii si restul capitolul 2 partea a doua

Intrarea timpului, adevarul nedezgropat (a doua si ultima parte a acestui capitol!)

Aerul suiera, in timp ce cutia de lapte se lovea de gresia portocalie, a bucatariei intimp ce lichidul din cutie umeazea pardoseala. Doua lumi se aratara, doua energi ce invaluiau incaperea, iar la mijloc unde era linia ce le despartea si unea in acelasi timp, se crea ceva.. dar ce? O amintire...:
- Calyope ! Fata se intoarse sa vada cine a striga-to. Cineva alerga spre ea.. insa nu se opri in fata ei, ci in fata unei femei, in varsta de 30 de ani, cu parul balai, ochi negriciosi asemenea raului, inalta si imbracata cavalerste. Sabia din mana ei, parea a fii de argint. Stralucea in lumina soarelui, dar inacelasi timp sangele se scurgea din lama ei. Pareau raulete, dar rauri ce ajungea sa curga pic cu pic, pe pamant sa il sarute apoi sa moara in arsita puternica a soarelui. Corpul, femeii cadea incet pe pamant, sageata din pieptul ei spunea totul. Calyope, fata ce privea totul de pe margine, isi dadu seama unde se afla, in razboi.. lacrimi curgeau pe fata fetei de optesprezece ani, iar cu picioarele tremurand se apropia de luptatoare si persoana de langa ea.
- Ca-li-pso... silabele si-au luat zborul de pe buzele, femeii:
-Calipso, nu ma uita... si ...si mai presus, lupta pentru cea ce iti doresti.. cu aceste, cuvinte isi dadu duhul spadasina.
Vocea femeii de langa ea, se auzi intr-un urlet dureros ce frangea, linile tacerii puse de orizont.
-Calyope......! De ce? De ce, ea? De ce trebuie sa raman singura pentru o a doua oara,? Ai promis ... ai promis ca... vom fii mereu impreuna..
Imaginea disparu, Calyope se uita acum, la o fereastra, ce luceste cand razele soarelui o ating. Se trezeste usor, din visul cel avea cu ochii deschisi. Buimacita cum era, se uita in jur: statea in genuchi pe pardosea, cutia de lapte se roetea prin baltoaca, albicioasa creata de lichidul cel continea, lacrimi ii sarutau pielea fetei. Si le sterse usor, apoi un zambet ironic ii aparu pe fata." Cred ca, am inceput sa inebunesc ! Si totusi..parea mult prea real ce s-a intamplat...! Of.. incep sa aberez. Probabil, inca dorm .. Asta e! Sigur! Din clipa in clipa o sa ma trezeasca nebuna de Marsha.."
"- Frumoasa Calyope, cea ce renasti din sange si minciuna, din adevar si iubire, din pace si razboi si ura! Nu fii sigura, pe ceva ne promt!
- Lasama! Orcine sau ce ai fii ! Nu imi pasa, ca esti constinta, amintire, sau o persoana reala, entitate, element sau orce altceva! Vreau doar sa dispari.. si sa ma lasi sa imi traiesc viata!
- Vrei sa scapi de mine? un ras sadic se auzi: Nu vei reusi in veci! O sa intelegi in timp. Si vocea disparu"
" Ce naiba? Cine se crede aceasta voce? M-am saturat imi vreau viata inapoi.. unde sunt clipele in care ieseam in club cu prieteni? Unde sunt clipele cand ma ascundeam de mama pentru ca am luat nota cinci la testul la mate? Nustiu dar vreau din nou o viata normala, nu una in care o voce care crede ca le stie pe toate, sa ma urmareasca si hartuiasca, asa !"
-Calyope hai odata, cat iti ia sa bei un pahar de lapte, asta daca nu ai bagat iar gura in sticla?!
-Vin acum,!
Cele doua fete se urcara, in autobuzul scoli. O zii obijnuita. Seara Calyope, rasufla usurata pentru faptul ca ziua trecuse repede si fara lucruri ciudate! Fata se tranti in pat si isi spuse " Insfarsit.. liniste, pace, nimic sacaietor." Fata se intinse si casca, simtea ca se pierde in asternutul catifelat ce invaluia salteaua patului, patura care o acoperea ii dadea o stare placuta de caldura " Ce bine e,! fata deschise ochi, albastrul lor se stingea. E.. e lafel ca patul din camera mea, ma rog.. camera, unde am stat inainte ca, parinti mei sa.. sa se trezeasca din cojmarul vieti ! In fine acesta e dulcele- amarui ciclu al vieti, te nasti sa lupti si sa te intorci inapoi din locul de unde ai venit, din neantul creatiei"
"- Vad, ca ai chef de filozofi, la unsprezece noaptea!
- O te rog ,dispari vreau sa dorm!
-Razgaiat-o, nici nu vrei sa asculti !
-Exact! Nu am de ce, sa ascult ceva ce probabil e doar in capul meu!
-Deci te consideri proasta?
-S-ar putea zice si asa !
- Complexato, in fine vei intelege candva!
-Mane ! "
Cu aceste ultime cuvinte, Calyope adormi !


~ Doua boabe, intr-o pastaie, doua minti intr-un trup, doua suflete, sapte corpuri dintre care trei folosite pe pamant si doar o durere intr-o viata pentru doua persoane, ale caruia le apartine doar un corp ~

Exact cum ma asteptam, un capitol de nota 10!App.....precum si la poze.......ti-a luat ceva ca sa iti vina inspiratia.....cred...... .
In concluzie astept noul capitol!

Uh da fan-ficul mi- aluat ceva si pozele de asemenea insa..tot timpul exista o portita ca sa ajung aici so continuarea capitotul trei

Intelegere si amintiri !

Trandafirul astrelor, se arunca pe apa ce pluteste pedeasupra fiintelor terestre. Petalele lui, se transforma in sulite ce intretaia apa si o transforma in aer. Cateva din aceste sulite de foc intra prin sticla unei ferestre, cateva varfuri au atinso pe Calyope pe fata neteda si alba, aceasta misca cativa muschi de pe fata insa era pierduta undeva in lumina intunecata a unui: vis sau cojmar ori amintire? Nu se stie, dar ea e pierduta in acele stranii imagini ce vin din adancul sufletului si minti ei:
" Aceiasi femei de treizeci de ani in armura, era inconjurata de flacari, undeva in zare castelul ardea si el.Insa in ciuda privelisti, parea ca atacatori pierd teren. Vocea blondinei se auzi:
- Calypso, aparal pe Martin !
- Imediat, striga fata catre blonda ! Cand vocea ei se auzi Calyope se si intoarse catre Clypso: o fata roscata cu ochii negri ca zatul cafelei. Dupa cateva ore de privit scene groaznice, in care soldati erau taiati si sangele tajnea din corpurile lor ce isi pierdeau vlaga in acel moment, castigatori pareau a fii aparatori tinutului. Insa aceasta impresie se duse in cateva minute, o vorba spune sa nu ai incredere in aparente se pare ca spune bine. Dupa cateva clipe o voce ce a marait mai mult, decat a strigat sau mai bine sa spunem o combinatie de strigat cu marait, s-a auzit spunand un nume "Calyope" apoi in cateva secunde aerul suera cu putere in jurul sagetii ce intrtaia aerul, aceiasi scena fata ce vedea totul stia ce avea sa se inatmple vru sa isi inchida ochii inlacrimati dar nu putu, nu intelegea de ce, dar o parte din ea voia sa vada acest lucru, nu putea decat spera ca finalul va fii cu totul altul, nu putea spera decat ca in ultimul moment ochii ei se vor inchide la timp, nu va vedea ce se intampla, spera dar din pacate... Sageata ajunsese in pieptul blondei, iar apoi cel ce o lovise murise dar nu inainte de a mai zice " Daca mor, iau si sufletul celei ce m-a distrus ". Lacrimi mari, lacrimi ce veaneau din sufletul ei ii ungeau fata cu durere, amaraciune si tristete amara. Calypso fugi catre trupul prietenei sale cazute in lupta, ce sa zabatea sa isi retina sufletul.
- Calyope... va... va fii bine, o sa iti revii nu-i asa? Blondina dadu din cap in semn de " nu" atunci, prietena s-a incepu sa planga
- Nu plange, voi ramane cu tine orce ar fii doar am promis, nu ma uita si mai presus nu uita sa lupti pentru cea ce repecti, cea ce doresti nu uita.. urletul animalic se elibera, iar femeia isi dadu duhul in mainile ingerilor.
- Calyope...! Sateni se adunara in jurul lor.
-Calipso, a murit nu mai are sens... "
Calyope simti o mangaiere calda pe fata, apoi alta pe ochii ei, incet, incet ochi ei se deschisera si scoasera la iveala florile cerului din ochii ei. Primul lucru vazut de ea au fost razele soarelui, ce intrau prin fereastra ei. " Cine a tras draperia? "
- Eu, somnoroaso ! vocea calda a prieteni sale umplu incaperea, fata se uita sprea Marsha: o fata cu parul asemenea tusului, ochii verzui asemenea ierbi, iar inaltimea sa o facea sa para un fotomodel. Calyope nu ii dadu prea multa atentie, brunetei ce zabea, siret.
- Cat este ceasul?
- Ceasul? Pai.. fata cauta prin camera un ceas, iau trebuit cateva minute sa il observe pe cel ce atarna pe perete: 14:00. Dar de ce?
- Eram curioasa doar, ce zii e azi?
- Sambata. Iar curiozitatea?
- Da...
- Vrei ceva de mancare? Eu, da ! Si ma duc acum la cumparaturi
- Ai mana libera. Fata, se uita buimacita la Calyope, porni spre usa si se intoarse brusc in prag spunand:
-Calyope?
-A...
-Stii ceva? Presupun ca nu, deci te scutesc de efortul de ami raspunde.. Urasc cand esti amara si inchisa in tine! Dar te inteleg, m-am obijnuit cu tine in cei patru ani decand stam in aceasta casa data de afurisitul de stat pentru liceul nostru ! Cand te vei simti pregatita, vei simti ca pot intelege astept sa imi spui si nu, nu voi face santaj emotional, Ja ne !
" Marsha, Marsha, Marsha ! Buna mea prietena Marsha, e clar ca a deranjat-o rigiditatea mea, dar acum am alte probleme !" Ochii ei, deveneau tot mai asemanatori cu o furtuna! Punandu-si mana pe frunte observa ca acelasi vis a facut-o sa faca baltoaca de transpiratie in pat." Am nevoie de un dus" isi spuse ea... . Nu dupa mult timp, fata se afla in dus. Stropi de apa cadeau pe corpul ei, parca hipnotizata de tristetea si linistea ce era vag intrerupta de sunetul apei ce curgea din dus, fata intra intr-o transa constienta. Vejnica voce se auzi in capul ei...
" -Tia palcut amin..
-Amintirea? Si raspunsul e nu !
-Asa, e mereu ! Nimeni nu isi accepta trecutul cand le este dat sa il vada!
-Ironic nu?
-Da..acum esti pregatita sa asculti?
-Da, vreau sa aflu tot adevarul, vreau raspunsuri, vreau sa stiu cine naiba esti tu si ce legatura au toate astea cu mine !
- Inainte de toate ve trebui sa rezolvi o ghicitoare, un puzzle caruia i se vor completa piesele treptat, pe masura ce tu vei dezlega ghicitoarea ce te leaga de tine insati si viitor !
- Ok, am inteles ! Nu-s buna la puzze-luri, dar sa vedem ghicitoarea !
- Bine, fii atenta nu repet de zece ori, " Omul nu gandeste logic, nici rational. De ce? simplu logica e rationament, rationamentul e logica, doua lucruri de acelasi fel se distrug, ca sa fii logica si rationala, nu trebuie sa fii nici una ! Afla cum si raspunsurile intrebarilor tale vor aparea" Calyope se trezi, isi facu activitatea zilnica apoi noaptea adormi, in nelinistea miilor de ganduri, avea raspunsuri la o parte din probleme totusi, au aparut mult mai multe intrebari.. asa e si in viata cu cat rezolvi mai mult din intrebari, pe atat apar si mai multe intrebari!


~ Doar durere in suflet, doar lacrimi in ochii si mii de regrete raman in urma amintirilor, ce marchiaza o viata intreaga ~

Urmatorul capitol!
Devine din ce in ce mai interesant mai ales ca e si faza c ghicitoarea!